Arsenal a fost eliminata aseara din optimile UEFA Champions League de AS Monaco, fiind pentru a cincea oara consecutiv cand i se intampla acest lucru.
Vazand aceasta statistica, am inceput sa rascolesc putin prin istoria ultimelor sezoane, venindu-mi in minte faptul ca Arsenal si-a compromis multe din aceste calificari inca din partida tur. Sa vedem ce am gasit:
In sezonul 2010-2011 Arsenal a intalnit-o in optimi pe Barcelona, echipa prea puternica la acea ora pentru ca Arsenal sa poate reusi ceva, de altfel catalanii urmand sa cucereasca trofeul in acel sezon. Totusi londonezii au iesit cu capul sus, dupa un 2-1 pe teren propriu in prima mansa, pierzand apoi cu 1-3 in deplasarea de pe Nou Camp. Pana aici nimic iesit din comun.
Sezonul 2011-2012, AC Milan este adversarul din optimi. Arsenal pierde clar la Milano cu un neverosimil 0-4 si isi pericliteaza serios sansele de calificare. In retur la Londra, elevii lui Wenger conduc la pauza cu 3-0, sunt la un pas de a rasturna avantajul milanezilor, insa nu mai reusesc sa inscrie pana la final si rateaza calificarea in sferturi.
In sezonul 2012-2013 Bayern Munchen vine la Londra in prima mansa si castiga cu 3-1, obtinand un rezultat care in proportie foarte mare ii asigura calificarea. In returul din Germania, Arsenal castiga cu 2-0 si este eliminata datorita golului in plus marcat de bavarezi in deplasare, caz identic cu cel de aseara. Bayern Munchen avea sa castige in acel sezon trofeul.
Sezonul 2013-2014, sortii o scoate in calea lui Wenger tot pe Bayern, de aceasta data bavarezii cu alt antrenor pe banca, Guardiola inlocuindu-l pe Heynckes. Arsenal pierde din nou tot la doua goluri diferenta, 0-2, cu ultimul gol primit in minutul 88. In retur nu mai reusesc decat o remiza, 1-1 si rateaza pentru a patra oara consecutiv accederea in sferturi.
In cele din urma am ajuns la actualul sezon, cand londonezii aveau poate cel mai usor adversar din ultimii ani, AS Monaco. Toata lumea o vedea favorita pe Arsenal, insa francezii detoneaza bomba la Londra si castiga cu 3-1. De mentionat ca al trilea gol al oaspetilor a fost marcat pe un contraatac in minutul 94, cand londonezii atacau cu toate liniile fortand golul egalizator. Returul de la Monte Carlo, disputat aseara este castigat clar de Arsenal cu scorul de 2-0, elevii lui Wenger controland partida de la un cap la altul, ratand alte cateva bune ocazii de a marca. Ghinion insa, iar tunarii parasesc pentru a cincea oara consecutiv competitia inca din optimi.
Cand ma uit peste aceste meciuri ma duce gandul al un singur lucru si anume acela ca Wenger isi doreste prea mult din partida tur, fortand obtinerea unui rezultat pozitiv, acest lucru intorcandu-se parcatic ca un boomerang. Stau si ma gandesc ce se intampla daca in toate aceste sezoane, Arsenal era mai atenta si primea un gol mai putin in partida tur. Dar bineinteles, cand esti condus, incerci sa repari ceva, iar de multe ori se poate intampla sa nu iti iasa, din contra, strici totul. Cam asa cred ca s-a intamplat si in aceasta dubla cu Monaco, cand Wenger a incercat sa forteze calificarea inca din prima mansa, insa a intalnit o echipa mai puternica si mai ales mai bine organizata decat se astepta.
In acelasi timp, ne putem gandi si la faptul ca daca in prima mansa ale acestor partide, scorul era mai echilibrat, poate nici mobilizarea si daruirea nu mai era aceeasi, iar Arsenal nu reusea acele partide bune reusite in retur. Insa ceea ce vreau sa spun, este faptul ca Wenger e posibil de multe ori sa nu gandeasca in perspectiva dublei manse, mai ales cand era presat de scor.
Ce ma surprinde cel mai mult este faptul ca multi incep sa ii puna la indoiala valoarea lui Wenger, care indiferent de rezultate, nu poti sa spui ca nu are valoare. Cand ai in palmares atatea trofee, cand joci finala de UEFA Champions League, cand scoti in fotbalul mare atatia jucatori de valoare, cand iei un club cu datorii si il aduci pe plus datorita transferurilor de jucatori formati de tine, cu siguranta esti un manager valoros.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu